(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă bizantină κορίτσιν (korítsin), diminutiv al lui greacă antică κόρη (kórē, „fată”) + -ίκιον (-íkion).

Pronunție

  • AFI: /koˈɾi.tsi/


Substantiv

κορίτσι (korítsi)

Declinarea substantivului
κορίτσι
n. Singular Plural
Nominativ κορίτσι κορίτσια
Genitiv κοριτσιού κοριτσιών
Acuzativ κορίτσι κορίτσια
Vocativ κορίτσι κορίτσια
  1. fată; (p.ext.) fiică
  2. prietenă, iubită

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe