(Latina)

Etimologie

Compus din ab + aliēnō < aliēnus < alius.

Pronunție

  • AFI: /ab.a.liˈeː.noː/


Verb

abaliēnō (infinitivul prezent abaliēnāre, perfectul activ abaliēnāvī, supinul abaliēnātum)

  1. a înstrăina, a se îndepărta
  2. (p. ext.) a dispune, a desprinde, a separa
  3. (jur.) a vinde, a înstrăina

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate