abbagliatore

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul abbagliare („a orbi cu lumină, a chiorî”) +‎ -tore.

Pronunție

• AFI: /abbaʎʎaˈtore/

Adjectiv

Declinarea adjectivului abbagliatore
	Singular	Plural
Masculin	abbagliatore	abbagliatori
Feminin	abbagliatrice	abbagliatrici

1. (rar) orbitor, uluitor

Cuvinte apropiate

• abbagliamento
• abbagliare
• abbaglio

Substantiv

abbagliatore m., abbagliatori pl.

1. (rar) persoană care orbește

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario