abbinamento

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul abbinare („a îmbina, a împreuna”) +‎ -mento.

Pronunție

• AFI: /abbinaˈmento/

Substantiv

abbinamento m., abbinamenti pl.

1. îmbinare, împreunare

Sinonime

• accostamento

Cuvinte apropiate

• abbinare

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario