(English)

Etimologie

Din franceza veche aacompaignier. Confer franceză accompagner.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to accompany
Infinitiv to accompany
Prezent simplu
pers. 3 sg.
accompanies
Trecut simplu accompanied
Participiu trecut accompanied
Participiu prezent accompanying
  1. a acompania, a însoți
  2. (înv.) a coabita cu cineva
  3. a acompania o orchestră

Sinonime