Etimologie

Din neogreacă αγωνιζομε (agonízome), (aorist αγωνιστικα agonisthika, „a lupta”).

Pronunție

  • AFI: /a.ɡo.niˈsi/


Verb


Conjugarea verbului
agonisi
Infinitiv a agonisi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
agonisesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să agonisească
Participiu agonisit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a dobândi, a câștiga prin muncă.
  2. (v.tranz.) a strânge, a pune deoparte; a economisi.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe