română

Etimologie

Din albastru.

Pronunție

  • AFI: /al.bəs'tri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) albăstri
Infinitiv a (se) albăstri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) albăstresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) albăstrească
Participiu albăstrit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală.
  2. (v.intranz. și refl.) (fig.) a căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe