alintătură

română

Etimologie

Din a alinta + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /a.lin.tə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
alintătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alintătură alintături
Articulat alintătura alintăturile
Genitiv-Dativ alintăturii alintăturilor
Vocativ alintăturo alintăturilor
  1. alintare.
  2. (concr.) copil alintat.


Traduceri

Anagrame

Referințe