alkekung
(svenska)
Etimologie
Origine incertă, dar probabil în legătură cu alka („alca”) și unge („pui; copil”). Confer norvegiană alkekonge.
Pronunție
- AFI: /ˌalkɛˈkɵŋ/
Substantiv
Declinarea substantivului alkekung | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | alkekung | alkekungen | alkekungar | alkekungarna |
Genitiv | alkekungs | alkekungens | alkekungars | alkekungarnas |