unge

română

Din latină ungere.

(v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa.
(v.tranz.) a învesti în funcție un monarh sau un arhiereu.
(v.tranz.) a mirui.
(v.tranz.) a tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi.
(v.tranz.) a murdări, a mânji.

(tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită
(fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui
(fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită
(fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas
(refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea