allemansrätt

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din alle, formă învechită pentru alla („toți”), + man („om; bărbat”) +‎ -s- +‎ rätt („drept”). Confer norvegiană allemannsrett.

Pronunție

• AFI: /ˈalːɛˌmansˈrɛtː/

Substantiv

Declinarea substantivului allemansrätt
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	allemansrätt	allemansrätten	allemansrätter	allemansrätterna
Genitiv	allemansrätts	allemansrättens	allemansrätters	allemansrätternas

1. (jur.) dreptul publicului de a accesa terenuri publice sau private pentru recreare sau activitate fizică

   Var ska gränsen gå mellan egendom och allemansrätt?

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary