ambianță

română

Etimologie

Din franceză ambiance.

Pronunție

• AFI: /am.bi'an.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului ambianță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ambianță	ambianțe
Articulat	ambianța	ambianțele
Genitiv-Dativ	ambianței	ambianțelor
Vocativ	ambianță	ambianțelor

1. mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online