amenitate
Etimologie
După franceză aménité < latină amoenitas, amoenitatis.
Pronunție
- AFI: /a.me.ni'ta.te/
Substantiv
Declinarea substantivului amenitate | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | amenitate | invariabil |
Articulat | amenitatea | invariabil |
Genitiv-Dativ | amenității | invariabil |
Vocativ | amenitate | invariabil |
- (franțuzism) atitudine binevoitoare, amabilitate, politețe.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online