amabilitate

română

Etimologie

Din franceză amabilité < latină amabilitas, -atis.

Pronunție

• AFI: /a.ma.bi.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului amabilitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	amabilitate	amabilități
Articulat	amabilitatea	amabilitățile
Genitiv-Dativ	amabilității	amabilităților
Vocativ	'	'

1. însușirea de a fi amabil, atitudine amabilă.

   Ai te rog amabilitatea să-mi spui cât e ceasul?

2. faptă, vorbă amabilă.

Sinonime

• 1: bunătate, bunăvoință, curtoazie, politețe, serviabilitate
• 2: compliment, politețe

Antonime

• bruschețe, brutalitate, grosolănie

Cuvinte derivate

• amabil
• amabile

Cuvinte apropiate

• amic, amică
• amor

Traduceri

comportare amabilă

engleză: amiability (English), amiableness (English) esperanto: amindeco (Esperanto) estoniană: armastusväärsus (eesti) franceză: amabilité (français) f. germană: Liebenswürdigkeit (Deutsch) f. italiană: amabilità (italiano) f.

maghiară: szeretetreméltóság (magyar), kedvesség (magyar) portugheză: amabilidade (português) f. spaniolă: amabilidad (español) f. suedeză: älskvärdhet (svenska) c. turcă: sevimlilik (Türkçe)

Referințe

• DEX online