Etimologie

Din franceză amabilité < latină amabilitas, -atis.

Pronunție

  • AFI: /a.ma.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
amabilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amabilitate amabilități
Articulat amabilitatea amabilitățile
Genitiv-Dativ amabilității amabilităților
Vocativ ' '
  1. însușirea de a fi amabil, atitudine amabilă.
    Ai te rog amabilitatea să-mi spui cât e ceasul?
  2. faptă, vorbă amabilă.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe