anomie

română

Etimologie

Din franceză anomie.

Pronunție

• AFI: /a.noˈmi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului anomie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	anomie	invariabil
Articulat	anomia	invariabil
Genitiv-Dativ	anomiei	invariabil
Vocativ	anomie	invariabil

1. (rar) dezordine, dezorganizare (într-o societate dată); (p.ext.) haos.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• anemio
• mionea

Referințe

• DEX '98 via DEX online