anticipare

română

Etimologie

Din a anticipa.

Pronunție

• AFI: /an.ti.ʧi'pa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului anticipare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	anticipare	anticipări
Articulat	anticiparea	anticipările
Genitiv-Dativ	anticipării	anticipărilor
Vocativ	anticipare	anticipărilor

1. acțiunea de a anticipa; anticipație.
2. (fon.) pronunțare anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carpatinei

Referințe

• DEX '98 via DEX online