Wikționar

antro

Variante de scriere Vezi și : antro-

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină antrum („antru”) < greacă antică ἄντρον‎ (ántron, „grotă, cavernă, peșteră”).

Pronunție


Substantiv

antro m., antri pl.

  1. (geol.) grotă, cavernă, peșteră
  2. (fig.) loc întuneric și mizer
  3. (anat.) antru

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe




latină

(Latina)

Etimologie

Din antrum.

Pronunție

  • AFI: /an.ˈtroː/


Substantiv

  1. forma de singular dativ pentru antrum.
  2. forma de singular ablativ pentru antrum.




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină antrum („antru”) < greacă antică ἄντρον‎ (ántron, „grotă, cavernă, peșteră”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ˈɐ̃.tɾu/


Substantiv

antro m., antros pl.

  1. (geol.) grotă, cavernă, peșteră
  2. (p.ext) carceră, închisoare subterană
  3. (fig.) loc întuneric și mizer; (spec.) speluncă, bombă
  4. (anat.) antru

Sinonime

Vezi și

Referințe




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină antrum („antru”) < greacă antică ἄντρον‎ (ántron, „grotă, cavernă, peșteră”).

Pronunție

  • AFI: /ˈan.tɾo/


Substantiv

antro m., antros pl.

  1. (geol.) (poetic) grotă, cavernă, peșteră
  2. (fig.) loc întuneric și mizer; (spec.) speluncă, bombă
  3. (anat.) antru

Sinonime

Vezi și

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=antro&oldid=859256”