apendicul
română
Etimologie
Din franceză appendicule.
Pronunție
- AFI: /a.pen'di.kul/
Substantiv
| Declinarea substantivului apendicul | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | apendicul | apendicule |
| Articulat | apendiculul | apendiculele |
| Genitiv-Dativ | apendiculului | apendiculelor |
| Vocativ | apendiculule | apendiculelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online