(français)

Etimologie

Din latină apportāre, forma de infinitiv prezent activ pentru apportō („a aduce, a căra”).

Înrudit cu catalană aportar, italiană apportare, română aporta și spaniolă aportar.

Pronunție


Verb

apporter

  1. (v.tranz.) a aduce
    Il apporte dans l'équipe un esprit de conciliation qui le fait généralement apprécier.
  2. (v.tranz.) a da
    Il apporta son avis.
  3. (v.tranz.) a produce
  4. (v.tranz.) (despre câini) a aporta

Sinonime

Antonime

Nota Bene

  • Obiectul verbului apporter este întotdeauna inanimat.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Omofone

Referințe