aranjare
română
Etimologie
Din a aranja.
Pronunție
- AFI: /a.ran'ʒa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului aranjare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aranjare | aranjări |
| Articulat | aranjarea | aranjările |
| Genitiv-Dativ | aranjării | aranjărilor |
| Vocativ | aranjare | aranjărilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online