ascuțitoare

română

Etimologie

Din a ascuți + sufixul -toare.

Pronunție

• AFI: /as.ku.ʦi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ascuțitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ascuțitoare	ascuțitori
Articulat	ascuțitoarea	ascuțitorile
Genitiv-Dativ	ascuțitorii	ascuțitorilor
Vocativ	ascuțitoare	ascuțitorilor

1. unealtă (sau aparat, mașină) cu care se ascut obiecte tăioase, se face vârf la creioane etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online