bântuire
Etimologie
Din a bântui.
Pronunție
- AFI: /bɨn.tuˈi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului bântuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bântuire | bântuiri |
| Articulat | bântuirea | bântuirile |
| Genitiv-Dativ | bântuirii | bântuirilor |
| Vocativ | bântuire | bântuirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online