bălăceală

română

Etimologie

Din a (se) bălăci + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /bə.lə'ʧe̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului bălăceală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bălăceală	bălăceli
Articulat	bălăceala	bălăcelile
Genitiv-Dativ	bălăcelii	bălăcelilor
Vocativ	bălăceală	bălăcelilor

1. joacă, zbenguială prin apă (la scăldat).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online