bălăceală
română
Etimologie
Din a (se) bălăci + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /bə.lə'ʧe̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bălăceală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bălăceală | bălăceli |
| Articulat | bălăceala | bălăcelile |
| Genitiv-Dativ | bălăcelii | bălăcelilor |
| Vocativ | bălăceală | bălăcelilor |
- joacă, zbenguială prin apă (la scăldat).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online