bănicer

română

Etimologie

Din baniță + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /bə.ni'ʧer/

Substantiv

Declinarea substantivului bănicer
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bănicer	băniceri
Articulat	bănicerul	bănicerii
Genitiv-Dativ	bănicerului	bănicerilor
Vocativ	bănicerule	bănicerilor

1. meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei.
2. cel care măsoară cereale cu banița.
3. bănicioară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• brâncei

Referințe

• DEX '98 via DEX online