balafon
Vezi și : Balafon |
Etimologie
Din franceză balafon.
Pronunție
- AFI: /ba.la'fon/
Substantiv
Declinarea substantivului balafon | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | balafon | balafoane |
Articulat | balafonul | balafoanele |
Genitiv-Dativ | balafonului | balafoanelor |
Vocativ | ' | ' |
- instrument muzical de percuție originar din Africa occidentală, asemănător cu xilofonul, format din lame de lemn tare acordate diatonic.
Sinonime
Traduceri
instrument de percuție
(English)
Etimologie
Din mandinka balafoŋo.
Pronunție
- AFI: /'beɪləˌfoʊn/
Substantiv
balafon, pl. balafons
Sinonime
(suomi)
Etimologie
Confer engleză balafon.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului balafon | ||
Singular | Plural | |
Nominativ | balafon | ' |
Genitiv | ' | ' |
Partitiv | ' | ' |
Ilativ | ' | ' |
Inesiv | ' | ' |
(français)
Etimologie
Din mandinka balafoŋo.
Pronunție
- AFI: /ba.la.fɔ̃/
Substantiv
balafon m., balafons pl.
(magyar)
Etimologie
Confer engleză balafon.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
balafon
(svenska)
Etimologie
Confer engleză balafon.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului balafon | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | balafon | balafonen | ' | ' |
Genitiv | balafons | balafonens | ' | ' |