percuție

română

Variante

• percuțiune

Etimologie

După franceză percussion.

Pronunție

• AFI: /per'ku.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului percuție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	percuție	percuții
Articulat	percuția	percuțiile
Genitiv-Dativ	percuției	percuțiilor
Vocativ	percuție	percuțiilor

1. metodă de a diagnostica o afecțiune după sunetul rezultat din lovirea ușoară și repetată a unei regiuni a corpului.
2. masaj care constă din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului.
3. procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocănel a unei membrane, a unei lame, a unei placi metalice de la un instrument muzical.
4. izbire cu percutorul a capsei, a focosului unui proiectil, pentru a provoca aprinderea încărcăturii.

Cuvinte compuse

• instrument de percuție

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online