benedictină

română

Etimologie

Din benedictin.

Pronunție

• AFI: /be.ne.dik'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului benedictină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	benedictină	benedictine
Articulat	benedictina	benedictinele
Genitiv-Dativ	benedictinei	benedictinelor
Vocativ	benedictino	benedictinelor

1. călugăriță din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI.
2. băutură spirtoasă, fină, de culoare galbenă, cu gust dulce (preparată la început de benedictini).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online