bibică

română

Etimologie

Din bibic.

Pronunție

• AFI: /bi'bi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului bibică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bibică	bibice
Articulat	bibica	bibicele
Genitiv-Dativ	bibicei	bibicelor
Vocativ	bibico	bibicelor

1. (fam.) termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online