blești

română

Etimologie

Din bleașc sau alternativ din slavă (veche) blensti, confer sârbocroată bleštiti.

Pronunție

• AFI: /bleʃ'ti/

Verb

Conjugarea verbului blești
Infinitiv	a blești
Indicativ prezent pers. 1 sg.	bleștesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să bleștească
Participiu	bleștit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (reg.) a răsufla (greu), a-și trage (cu greu) răsuflarea.
2. (v.intranz.) a îngăima, a vorbi (greu).
3. (v.tranz. și refl.) a (se) moleși, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoști.
4. (v.intranz.) a vorbi mult; a flecări, a trăncăni.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online