română

Variante

Etimologie

Din turcă bohçacı.

Pronunție

  • AFI: /bok.ʧe̯aˈʤiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
bocceagiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bocceagiu bocceagii
Articulat bocceagiul bocceagiii
Genitiv-Dativ bocceagiului bocceagiilor
Vocativ bocceagiule bocceagiilor
  1. (înv.) negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan.


Traduceri

Referințe