bregmă

română

Etimologie

Din franceză bregma.

Pronunție

• AFI: /'breg.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului bregmă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bregmă	bregme
Articulat	bregma	bregmele
Genitiv-Dativ	bregmei	bregmelor
Vocativ	bregmă	bregmelor

1. punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online