brunare

română

Etimologie

Din a bruna.

Pronunție

• AFI: /bru'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului brunare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brunare	brunări
Articulat	brunarea	brunările
Genitiv-Dativ	brunării	brunărilor
Vocativ	brunare	brunărilor

1. acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online