buche

română

Variante

• (înv.) buchea, buchie

Etimologie

Din slavă (veche) buky < limba gotică 𐌱𐍉𐌺𐍉𐍃 (bōkōs, „carte”).

Pronunție

• AFI: /'bu.ke/

Substantiv

Declinarea substantivului buche
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buche	buchi
Articulat	buchea	buchile
Genitiv-Dativ	buchii	buchilor
Vocativ	buche	buchilor

1. a doua literă din alfabetul chirilic; (p.gener.) literă;(de obicei la pl.) alfabet; cunoștințe elementare de scris și citit.

Cuvinte derivate

• bucher

Expresii

• Buchea cărții = exact ca în carte; în chip mecanic
• A fi(tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învățătură)
• A nu ști buche = a nu ști nimic (la învățătură)

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online