bufă

română

Etimologie

Din italiană buffa.

Pronunție

• AFI: /'bu.fə/

Substantiv

Declinarea substantivului bufă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bufă	bufe
Articulat	bufa	bufele
Genitiv-Dativ	bufei	bufelor
Vocativ	bufă	bufelor

1. cută îndoită, fald la un obiect de îmbrăcăminte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online