butuci

română

Etimologie

Din butuc.

Pronunție

• AFI: /bu.tu'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului butuci
Infinitiv	a butuci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	butucesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să butucească
Participiu	butucit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv.) a băga picioarele, mâinile sau gâtul unui arestat sau ale unui prizonier într-un butuc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online