cărat
Etimologie
Din a căra.
Pronunție
- AFI: /kə'rat/
Substantiv
Declinarea substantivului cărat | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cărat | cărate |
Articulat | căratul | căratele |
Genitiv-Dativ | căratului | căratelor |
Vocativ | căratule | căratelor |
- acțiunea de a (se) căra; transport de materiale (în cantitate mare).
- timpul când se cară fânul sau recolta.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online