caiet
Etimologie
Din franceză cahier.
Pronunție
- AFI: /ka'jet/
Substantiv
Declinarea substantivului caiet | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | caiet | caiete |
Articulat | caietul | caietele |
Genitiv-Dativ | caietului | caietelor |
Vocativ | caietule | caietelor |
- fasciculă de foi de hârtie legate sau broșate împreună, folosită la scris, desenat etc.
- Caiet de școală.
- publicație periodică cuprinzând diverse studii, note sau informații dintr-un anumit domeniu de activitate.
Sinonime
Cuvinte derivate
- diminutiv: caiețel.
Cuvinte compuse
Traduceri
fasciculă de foi legate, folosită la scris
|
|