campanula

Vezi și : Campanula, campanulă

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie campanula < campana.

Pronunție

• AFI: /kam'panula/

Substantiv

campanula f., campanule pl.

1. clopoțel, campanulă

Cuvinte apropiate

• campana
• campanulato

Referințe

• Treccani.it

---

latină

(Latina)

Etimologie

Diminutiv al lui campana.

Pronunție

• AFI: /kamˈpaː.nu.la/
• AFI: /kamˈpa.nu.la/

Substantiv

Declinarea substantivului campānŭla
f.	Singular	Plural
Nominativ	campānŭla	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. clopoțel, clopot mic
2. (bot.) clopoțel, campanulă

Cuvinte apropiate

• campana