campanulă

Vezi și : campanula, Campanula

O campanulă

română

Etimologie

Din franceză campanule < latină campanula („clopoțel”).

Pronunție

• AFI: /kam.pa'nu.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului campanulă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	campanulă	campanule
Articulat	campanula	campanulele
Genitiv-Dativ	campanulei	campanulelor
Vocativ	campanulo	campanulelor

1. (bot.) (Campanula) plantă erbacee, având tulpina dreaptă și înaltă și flori albastre sau violete în formă de clopot.

Sinonime

• (bot.) clopoțel

Cuvinte apropiate

• campană
• campanelă
• campani-
• campaniflor
• campaniform
• campanil
• campanulacee
• campanulat

Traduceri

plantă; floare

armeană: զանգակածաղիկ (հայերեն) (zangakacałik), զանգակ (հայերեն) (zangak) azeră: zəngçiçəyi (azərbaycanca) bască: ezkila-lore (euskara) bielorusă: званочак (беларуская) (zvončak) m. bulgară: камбанка (български) (kambanka) catalană: campaneta (català) f. cehă: zvonek (čeština) m. daneză: klokke (dansk) c. engleză: bellflower (English), harebell (English), campanula (English) esperanto: kampanulo (Esperanto) estoniană: kellukas (eesti) finlandeză: kello (suomi) franceză: campanule (français) f. georgiană: მაჩიტა (ქართული) (machit'a)

germană: Glockenblume (Deutsch) f. greacă: καμπανούλα (Ελληνικά) (kampanoúla) f. italiană: campanula (italiano) f. lituaniană: katilėlis (lietuvių) m. maghiară: harangvirág (magyar) neerlandeză: campanula (Nederlands), klokje (Nederlands) norvegiană: klokke (norsk) m. poloneză: dzwonek (polski) m. portugheză: campânula (português) f., campainha (português) f. rusă: колокольчик (русский) (kolokól'čik) m. sorabă de sus: zwónčki (hornjoserbsce) spaniolă: campanilla (español) f. suedeză: blåklocka (svenska) c. turcă: çan çiçeği (Türkçe), meryemanaeldiveni (Türkçe), boru çiçeği (Türkçe), çıngırak otu (Türkçe)

Referințe

• DEX online