canțonetă
română
Etimologie
Din italiană canzonetta.
Pronunție
- AFI: /kan.ʦo'ne.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului canțonetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | canțonetă | canțonete |
| Articulat | canțoneta | canțonetele |
| Genitiv-Dativ | canțonetei | canțonetelor |
| Vocativ | canțonetă | canțonetelor |
- mic cântec popular italian; (p.ext.) cântec scurt.
- poezie lirică italiană, formată din versuri scurte.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online