canonicitate

română

Etimologie

Din franceză canonicité.

Pronunție

• AFI: /ka.no.ni.ʧi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului canonicitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	canonicitate	invariabil
Articulat	canonicitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	canonicității	invariabil
Vocativ	canonicitate	invariabil

1. însușirea de a fi canonic.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• concatenații

Referințe

• DEX '98 via DEX online