carafă

română

Variante

• garafă

Etimologie

Din neogreacă καραφα (karáfa), franceză carafe, italiană caraffa.

Pronunție

• AFI: /ka'ra.fə/

Substantiv

Declinarea substantivului carafă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carafă	carafe
Articulat	carafa	carafele
Genitiv-Dativ	carafei	carafelor
Vocativ	carafă	carafelor

1. sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată.
2. conținutul unei astfel de sticle.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online