caroiaj

română

Etimologie

Din franceză carroyage.

Pronunție

• AFI: /ka.ro'jaʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului caroiaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	caroiaj	caroiaje
Articulat	caroiajul	caroiajele
Genitiv-Dativ	caroiajului	caroiajelor
Vocativ	caroiajule	caroiajelor

1. rețea de pătrățele înscrisă pe un desen, pe o hartă etc. pentru a servi la reproducerea acestora la o altă scară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online