cauciuc

română

Etimologie

Din franceză caoutchouc.

Pronunție

• AFI: /ka.uˈʧjuk/

Substantiv

Declinarea substantivului cauciuc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cauciuc	cauciucuri
Articulat	cauciucul	cauciucurile
Genitiv-Dativ	cauciucului	cauciucurilor
Vocativ	cauciucule	cauciucurilor

1. produs industrial, elastic și rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obținut pe cale sintetică, utilizat la confecționarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, etc.
2. anvelopă (pneumatică) care îmbracă roțile automobilelor, bicicletelor etc.

Cuvinte derivate

• cauciuca

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online