română

Etimologie

Din franceză célestin.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.les'tin/


Substantiv


Declinarea substantivului
celestin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ celestin celestini
Articulat celestinul celestinii
Genitiv-Dativ celestinului celestinilor
Vocativ celestinule celestinilor
  1. călugăr aparținând unui ordin catolic fondat în anul 1254.


Traduceri

Referințe