certare

română

Etimologie

Din a certa.

Pronunție

• AFI: /ʧer'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului certare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	certare	certări
Articulat	certarea	certările
Genitiv-Dativ	certării	certărilor
Vocativ	certare	certărilor

1. (înv.) acțiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cartere
• cratere
• recreat

Referințe

• DEX '98 via DEX online