chelălăit

română

Etimologie

Din verbul a chelălăi.

Pronunție

• AFI: /ke.lə.ləˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului chelălăit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chelălăit	chelălăite
Articulat	chelălăitul	chelălăitele
Genitiv-Dativ	chelălăitului	chelălăitelor
Vocativ	chelălăitule	chelălăitelor

1. chelălăială.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului chelălăit
	Singular	Plural
Masculin	chelălăit	chelălăiți
Feminin	chelălăită	chelălăite
Neutru	chelălăit	chelălăite

1. (despre lătrat) tânguitor, ascuțit și repetat.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din chelălăi.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru chelălăi.

Referințe

• DEX '98 via DEX online