cintre

Vezi și : cintré

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul cintrer.

Pronunție

• AFI: /sɛ̃tʁ/

Substantiv

cintre m., cintres pl.

1. (arhit.) arc, curbă
2. (arhit.) cintru
3. agățător (pentru îmbrăcăminte)

Cuvinte compuse

• cintre surbaissé
• loges du cintre
• plein cintre

Cuvinte apropiate

• cintrer

Referințe

• Wiktionnaire