cir

română

Etimologie

Din ucraineană чyр (čyr).

Pronunție

• AFI: /ʧir/

Substantiv

Declinarea substantivului cir
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cir	invariabil
Articulat	cirul	invariabil
Genitiv-Dativ	cirului	invariabil
Vocativ	-	invariabil

1. (reg.) zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a fi mestecată (și care se mănâncă separat); terci.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online