cirus

română

Etimologie

Din franceză cirrus.

Pronunție

• AFI: /'ʧi.rus/

Substantiv

Declinarea substantivului cirus
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cirus	ciruși
Articulat	cirusul	cirușii
Genitiv-Dativ	cirusului	cirușilor
Vocativ	cirusule	cirușilor

1. tip de nori rarefiați și izolați, de culoare albă strălucitoare, alcătuiți din cristale de gheață, situați la circa 10000 de metri altitudine.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cruși
• scriu

Referințe

• DEX '98 via DEX online